Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

Sunt de acord

Meniu
Monitorul Oficial Local
Formulare
Accesibilitate
Contact

Biserica din Bacani

Biserica este menționată in documentele bârlădene de Iacov Antonovici. Biserica a ars in anul 1862, având hramul celor adormiți, de Sf. Nicolae. Era situata in partea de nord a satului Băcani, mai precis in curtea fostului proprietar Nistor Petrache, in prezent nepotul său Chiper Dumitru. Atât fostul proprietar cât și alți bătrâni din sat au confirmat existența bisericii, iar in spatele bisericii a fost și un cimitir al satului, fapt ce confirmă mărturiile bătrânilor, descoperirea de schelete umane in acel loc. intrebarea pe care o punem este: de ce a fost mutat cimitirul din acel loc și biserica? in anul 1901, preotul parohiei Băcani - Popescu - afirma că biserica arsă in anul 1862 nu a fost refăcută, se ințelege că din lipsa banilor nu s-a putut reconstrui. Mutarea cimitirului din acel loc se justifică prin adoptarea unei legi in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, privind interzicerea construirii cimitirelor in vatra satelor, satul Băcani in acel timp era situat de la râpa Iuga, in partea de sud, până la nord de proprietatea cetățeanului Chiper Dumitru. Satul Băcani in acel timp era amplasat la marginea șesului, pe marginea drumului spre Alexandru Vlahuță, nefiind case construite in deal din cauza aprovizionării dificile cu apă. Nemaiputând reconstrui biserica arsă și nici cimitirul să funcționeze, autoritățile locale au hotărât mutarea cimitirului in afara satului. Un cetățean pe nume Rădăcină Gheorghe a donat din proprietatea sa un teren in partea de vest a satului, pe o colină, pentru cimitir. Enoriașii au continuat să meargă la bisericile din Drujești și Suseni, pentru a participa la slujbele religioase de sărbători. In anul 1928, Gavrilă Costică, un proprietar de pământ instărit (chiabur) din satul Băcani a construit o capelă din scândură in cimitir, iar mai târziu oamenii din sat au lipit-o in interior cu vălătuci din lut cu paie, transformând-o in biserică, dotând-o cu cele necesare bunei desfășurări a slujbelor religioase. Această biserică improvizată a funcționat până in anul 1977, când a fost construită o nouă biserică. In anul 1975, parohia Băcani este preluată de preotul Ștefănică Remus, preot tânăr, provenit dintr-o familie de oameni gospodari, buni creștini din satul Ibănești. Văzând situația necorespunzătoare a bisericii, a inceput construirea unei noi biserici pe același loc, cu sprijinul creștinilor din sat cât și din satele componente ale comunei, s-a reușit a se ridica noua biserică. A fost construită din cărămidă roșie, ciment, acoperită cu tablă zincată, tavanul din scândură, podeaua din scândură, catapeteasma rămânând cea veche. Noua biserică a fost sfințită in anul 1977 de către Preasfințitul Părinte Eftimie, Episcopul Romanului și Hușilor. La biserica Băcani nu s-a mai schimbat nimic până in anul 2008 - 15 august, când este instalat noul preot paroh Cristian Țilea - Liviu, un tânăr ambițios, dornic de a construi o biserică frumoasă și modernă, provenit dintr-o familie de oameni gospodari, buni creștini, a primit o educație aleasă, fapt ce a confirmat-o. Mai intâi și-a ales un nou Consiliu Parohial, cu oameni gospodari și buni crestini, care i-au urmat indemnul in construcția bisericii. Lucrările au inceput in anul 2008, prin construirea aducțiunii cu apa potabilă din bazinul fostului C.A.P. până la poarta bisericii, construindu-se și o troiță. In anul următor se reiau lucrările la biserică prin construirea unei noi clopotnițe, betonarea aleii de la biserică până la poartă și confecționarea unei porți de fier la intrare. Din anul 2010 incep lucrările la biserică, atât in interior cât și in exterior, se inlocuiește acoperișul, construind și tavanul cu o boltă hexagonală, podeaua este inlocuită cu parchet, s-a cumparat o catapeteasmă nouă din lemn de stejar sculptat, s-a efectuat pictură interioară. Lucrarile au continuat cu aplicarea unui lambriu pe pereții interiori din lemn lăcuit, geamurile și ușile au fost inlocuite, pentru incălzire s-a cumpărat o centrală pe curent electric. in anul 2012 preotul parohiei inființează un cor, format din elevi, având denumirea de Corul Constantin și Elena a Parohiei Băcani, și a susținut recitaluri in satul Băcani cât și in alte sate, prezentând creștinilor cântece cu caracter religios cât și tradițional. In ziua de 6 august 2013, s-a resfintit acest lăcaș sfânt de către Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor, inconjurat de un sobor de preoți și diaconi, avându-l in frunte pe preot protopop Lăiu Vasile. Cheltuielile cu construcțiile efectuate la biserică, au constituit un efort uriaș din partea credincioșilor din satul Băcani și Băcanii Noi, in special a preotului parohiei, care in frunte cu consilierii au mers din poartă in poartă aproape in fiecare lună la toți credincioșii pentru a strânge banii necesari. Autori: VASILE FȂNARU si ROMEO CHELARU