Marturii arheologice
Referindu-ne la locul romanilor in istoria si civilizatia universala. avem in vedere in primul rand perioada care urmeaza formarii lor ca popor. Contributia lor la evolutia generala a umanitatii a fost prefatata, in acelasi timp de realizarile numeroase ale locuitorilor acestui pamant in etapele anterioare momentului amintit, indeosebi cele ale daco-getilor si daco-romanilor, dar si acelea din perioadele mai vechi, toate transformand spatiul carpato-dunareano-pontic in una din regiunile cele mai fertile ale civilizatiei europene.
Favorizand activitatea pasnica a locuitorilor oferindu-le refugiu si sprijin in caz de nevoie, natura din acest spatiu a constituit astfel un mediu prielnic pentru dezvoltarea civilizatiei, pentru apararea ei.
Faptul este evident in intreaga noastra istorie, dar importanta factorului natural s-a vadit mai cu seama in epocile mai vechi, atunci cand dependenta oamenilor de natura era foarta accentuata. De altfel, urme de locuire pe teritoriul patriei noastre sunt atestate din timpuri foarte indepartate, fiind printre cele mai vechi din Europa. Inceputurile lor se plaseaza cu aproximativ un milion de ani i.e.n., in legatura cu cultura de prund.
Cateva dintre statiunile paleolitice descoperite la noi sunt printre cele mai reprezentative din Europa, unele manifestari artistice ca cele de la Mitoc, fiind adevarate unicate. Culturile neolitice de pe teritoriul patriei nostre se impun printre cele mai importante ale continentului, generand realizari de mare rafinament, cum sunt ceramica cucuteiana sau ganditorul de la Hamangia, ultimul parand prin atitudinea si stilizarea sa un adevarat precursor al sculpturii moderne.
Epoca bronzului si cea a fierului au adus noi si importante realizari in dezvoltarea civilizatiei europene in legatura cu geto-dacii, unul dintre cele mai importante popoare ale antichitatii cu o continuare neintrerupta de cel putin doua milenii. Dezvoltand fondul autohton, punand in valoare resursele locale, acestia au stabilit stranse si fructuoase legaturi cu cele mai dezvoltate civilizatii ale vremii, cu cea greaca mai intai, cu cea romana mai apoi.
Legaturile au fost in mare parte de ordin economic, dar s-au extins si in domeniul spiritual. Daco-getii au preluat si prelucrat numeroase elemente ale civilizatiilor greaca si romana, dar au stiut sa se impuna prin calitatile si realizarile lor, cum o dovedesc mai multe aprecieri ale scriitorilor antici.
Actualul teritoriu al comunei Bacani, fiind amplasat in tinutul Colinele Tutovei, beneficiaza de o clima temperat continentala si un relief prielnic existentei umane si aparitia asezarilor omenesti. O dovada in sensul existentei din cele mai vechi timpuri a unor conditii favorabile de viata pentru mamifere si implicit pentru oamenii care traiau in buna parte din vantul acestora, o constituie o descoperire din 1889, in apropierea satului Manzati, comuna Ibanesti, unde s-au gasit oasele unui mamut, elefant fosilic, denumit stiintific "Dinotherium Gigantissimum".
Scheletul este expus la Muzeul de Stiinte Naturale "Grigore Antipa" din Bucuresti.
Actualul tinut colinar a oferit mai multe conditii existentei umane si aparitiei asezarilor in care acestea se desfasoara in conditii prielnice. Mai intai, numeroase cursuri de apa cu un debit mult mai mare decat cel de acum.Un alt catalizator al existentei umane in zona a fost padurea cu multiplele sale mijloace oferite oamenilor, in special lemnul pentru constructii si incalzire, posibilitatea adapostului natural pe care il reprezentau codrii de-a lungul secolelor prin refugierea populatiei autohtone din calea navalitorilor.
Urmele de locuire datand din prima epoca a fierului (hallstatt) sunt mai putin numeroase in raport cu cele din epoca precedenta in zona Barladului. Acestei etape ii corespunde definitivarea etnosului tracic si accentuarea diviziunii dintre ramura sudica si cea nordica a tracilor. Putine urme de locuire hallstatiana de suprafata, urme ale unor asezari apartinand acestei perioade.
In comuna Bacani urme de locuire s-au gasit in punctul Seaca Suseni, de unde provine un pumnal de tip scitic descoperit intamplator, incadrat cronologic la sfarsitul perioadei hollstattiene si inceputul Latenului.
Urme de locuire s-au mai gasit si in comuna Pogana (la est de satul Tomesti), satul Obarseni punctul Cetatuia si alte localitati.
In a doua epoca a fierului (Latene), asezarile descoperite sunt in numar mai mare comparativ cu etapa anterioara din imprejurimile Barladului. Sunt cunoscute asezarile Latene de la Grajdeni, comuna Grivita, Tomesti (Cuibul Vulturilor) comuna Pogana, in partea de sud a satului Baltateni, comuna Bacani si in alte localitati din imprejurimile Barladului.
Cele mai apropiate urme de locuire daco-carpatica din imprejurimile Barladului din secolul al II-lea -al III-lea e.n. s-au gasit si in partea de sud a satului Bacani, cat si in alte comune din zona Barladului.
Pe actuala vatra a Barladului sunt cunoscute mormintele de la fabrica de confectii si depozitul de lemne iar in imprejurimi, mormintele din comunele Ciocani, Perieni, Ivesti, Untesti, iar in comuna Bacani, la sud de satul Suseni si la nord de satul Bacani.
Lipsa unor cercetari sistematice se resimte pentru comuna Bacani, descoperirile intamplatoare pe care suntem nevoiti sa ne bazam, ne aduc deocamdata marturii pentru secolele IV si V.
La "Capul Dealului" s-au descoperit din secolul al IV-lea, resturi ceramice lucrate cu mana, dar mai ales la roata, din pasta fina, rosie.
Cultura materiala dominanta pentru aceasta perioada (inceputul sec. al III-lea -sfarsitul sec. al IV-lea) este numita "Santana de Mures". Descoperirile arheologice care atesta existenta acestei culturi sunt relativ numeroase; in judetul Vaslui cele mai importante sunt la Bogdanesti si Valea Seaca-Perieni, fiind situate foarte aproape de comuna Bacani. Tot in zona colinara, Cultura Santa de Mures, se caracterizeaza prin asezari neintarite, situate pe coastele insorite ale apelor, in forma de salba, cu bordeie si locuinte de suprafata. Studierea inventarului descoperit in asezari si necropole a dus la concluzia ca purtatorii culturii respective se ocupau cu agricultura si cresterea vitelor, practicand de asemeni si mestesugurile, olaritul ocupand un loc de frunte. Am enumerat descoperirile arheologice chiar daca la Bacani nu s-au descoperit astfel de elemente dar cred ca vor fi descoperite si aici chiar pana la efectuarea de sapaturi sistematice. In acest sens amintim si centrul de confectionare a pieptenilor de la valea Seaca-Perieni, unde s-au gasit 15 locuinte atelier.
O alta marturisire care atesta vechimea existentei umane pe teritoriul comunei o intalnim in satul Drujesti prin gasirea unui corn de mamut in anul 1995 de catre doi cetateni care sapau o fantana. Obiectul gasit a fost depus la muzeul Vasile Parvan din Barlad.
(Vasile Fanaru "Comuna Bacani- Trecut si prezent")
