Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
O alta personalitate a comunei Bacani, nascut la 22 decembrie 1869, este fiul Alexandrei si al lui Dimitrie Naumescu. Dupa absolvirea scolii militare de ofiteri este inaintat in grad de sublocotenent si repartizat in regimentul I Rosiori Barlad. In perioada 1890-1891 urmeaza cursurile speciale de cavalerie dupa care este trimis in Belgia timp de doi ani, ca atasat pe langa al doilea Regiment de Guiden la Bruxelles. Intors in tara este inaintat la gradul de locotenet in regimentul 5 Calarasi iar in anul 1899 este inaintat la gradul de maior in Regimentul 3 Rosiori Barlad. In anul 1911 este avansat la gradul de locotenet colonel in Regimentul 2 Rosiori tot in garnizoana Barlad si in calitate de comandant al acestui regiment in parte la campania din Bulgaria din 1913. In anul 1914 este inaintat la gradul de colonel in acelasi Regiment 2 Rosiori, iar in august 1916 la inceperea razboiului pleaca din Barlad in fruntea Regimentului, pe campul de lupta. Faptele eroice ale acestui Regiment de Rosiori din garnizoana Barlad, sunt cunoscute si fac cinste noua tuturor si vechii cavalerii romane. In dimineata de 15 noiembrie 1916, la Draganesti Vlasca, generalul Referendrau, venit urgent la sediul regimentului a cerut colonelului Naumescu sa intre in lupta cu regimentul sau deoarece erau inconjurati de inamic. Acel atac vijelios ramas in istorie sub numele "Sarja de la Prunaru", a facut ca printre cei cazuti sa fie si colonelul Gheorghe Naumescu, ranit grav, dus ca prizonier in Bulgaria, unde a murit cateva luni mai tarziu, la spitalul militar din Sofia. Faptele de arme ale acestui regiment barladean impreuna cu comandantul sau sunt un mare prilej de mandrie nationala si un admirabil exemplu pentru generatiile viitoare. Abia la sfarsitul razboiului, colonelul Gheorghe Naumescu a fost ridicat la gradul de General post-mortem. De pe patul de moarte scrie o scrisoare sotiei si copiilor sai: "Mor fericit draga sotie si iubiti copii pentru marirea si onoarea neamului romanesc, pentru libertatea fratilor asupriti; va recomand dragii mei sa deveniti inainte de toate buni patrioti, aceasta iubire trebuie sa fie dezinteresata si asa de puternica incat sa poata fi capabila de toate sacrificiile. Cand veti fi mari sa fiti gata in tot momentul si la cea dintai chemare a patriei sa va jertfiti la nevoie. Scumpii mei, invidiati soarta mea fericita. Mor fericit ca in viata am avut nobila misiune de a face educatie patriotica unui regimnt de viteji, le-am pregatit sufletul lor si le-am desteptat constiinta inaltei datorii fata de scumpa noastra patrie". (Vasile Fanaru "Comuna Bacani- Trecut si prezent")