Beneficiarii donatiilor de carti: bucurie si multumiri

Am bătut la poarta unui suflet mare şi am primit cărţi, reviste şi curajul de a merge mai departe! Aşa am atras şi alte donaţii, chiar şi de la Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist. In toamna anului 2004 am avut fericita inspiraţie sa răsfoiesc una dintre revistele "Practic în bucătărie", în care am găsit adresa Asociaţiei "Biblioteci pentru sate". Cum sumele destinate achiziţiei de carte pentru completarea fondului bibliotecii au fost şi continuă să fie an de an insuficiente, uneori chiar derizorii "am bătut" timid la poarta marelui suflet al demnului Preşedinte al A.B.S., dl. Dr. Artur Silvestri. Era doar o încercare. A urmat curând încredinţarea că într-adevăr bătusem la poarta unul suflet mare, încredinţare materializată într-un colet cu 50 de volume din diferite domenii, care a pornit pe adresa bibliotecii la data de 10 noiembrie 2004. În numele celor zece donatori înşiruiţi în actul de donaţie, care prin gestul lor au contribuit la materializarea cerinţei mele, a semnat atunci dl.dr. Artur Silvestri. O mână de oameni ca un munte de inimi calde! Un gest nobil, o faptă bună care va rămâne în înscrisurile instituţiei noastre, Biblioteca, la rubrica "Donatii" atât cât aceasta va dăinui. Vor trece ani aşa cum au trecut milenii, dar numele acestor oameni de bine nu se va şterge, vor rămâne "încătuşaţi" asemeni scriitorilor prin operele lor eterne. O mare bucurie m-a cuprins atunci şi mult elan în încercările viitoare de a aduce cărţi cititorilor din comuna mea, ştiind că ecoul strigătului meu a fost receptat de oameni ce nu au rămas insensibili la apelul meu. Curajul dobândit cu acel prilej mi-a fost benefic în anii următori, când în urma apelurilor mele mi-au răspuns atât persoane fizice, societăţi mai mari sau mai mici, dar şi Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, care în anul 2005 a donat pentru utilizatorii bibliotecii comunale din Băcani, cărţi cu un valoros conţinut spiritual, precum şi Biblia în cinci exemplare. Efectul acestor donaţii îl păstrez şi astăzi ca pe cel mai real sprijin la vreme de încercare. Nu mă voi opri aici în încercările mele de a completa fondul de carte prin sistemul donaţiilor, ci voi căuta să descoper şi alţi oameni de bine Dumnezeu să le ajute în continuare celor ce sunt deschişi spre ajutorarea bibliotecilor vitregite financiar, iar cei ce au plecat în eternitate, să fíe însoţiţi de dulcea rnângâiere a faptei lor creştine! Cu deosebită consideraţie Doiniţa Micu, bibliotecar Biblioteca comunală Băcani, loc Băcani, jud.Vaslui